Povestile lui Bibiguli

august 24, 2014

Arhiva: AFINUL

Filed under: Uncategorized — bibiguli @ 5:39 pm

1. Infuzia de frunze de afin: 1 lingurita de frunze uscate si maruntite cu o cana di apa clocotita. Se beau 2-3 cani pe zi , caldute inaintea meselor principale.

Utilizare: enterite, enterocolite, presbitie, diaree, infectii urinare, guta, reumatism, catar bronsic, calculoza renala, diuretic.

2. Decoctul din frunze de afin (recoltate inaintea coacerii fructelor): se fierb 4 linguri de frunze uscate si zdrobite la 2 litri de apa-fierbere prelungita la foc mic pana ce ramane 1 litru. Utilizare: diabet, febra tifoida.

3. Fructele crude: consumate in cure zilnice de 350 g in cura de o luna/an, restabilesc apetitul, acuitatea vizuala, regleaza scaunele, elimina gazele. Utilizare: diaree, gastroenterite, afectiuni vasculare, dezinterie, hemoroizi, colite, enterite si enterocolite de fermentatie si petrefactie, colibaciloza, oxiuraza, uremie, inflamatii ale tubului respirator, arterita, varice, ateroscreroza, afectiuni coronariene, diabet, sechele flebita si infarct, constipatii, infectii urinare, obezitate, convalescenta, presbitie, astm bronsic.

4. Decoctul de afine: 1 pumn de fucte uscate la 1 litru de apa se fierbe la foc mic pana raman 500 ml. Ulilizare sub forma de gargara in: faringita, stomatita, aftoza bucala, si sub forma de spalaturi sau comprese in : hemoroizi, eczeme. Fructele se consuna cu prudenta de catre hipertensivi(tanin).

5. Din fructe: compot, sucuri natura si concentrate, siropuri, dulceata, lichior, jeleu, gem, afinata, suc de afine proaspat(colite, diaree, dezinterie, colibaciloza)

Preluare: Ing. VALERIAN SCHIPOR.

august 22, 2014

Arhiva: MACESUL

Filed under: Uncategorized — bibiguli @ 3:51 pm

Se folosesc fructele false (bacele), florile, frunzele. Macesele comune se cueg in septembrie-octombrie, la inceputul coacerii, cand bacele sunt rosii portocalii. Foarte bogate in vitamina C (depasind mult lamaile, portocalele, spanacul, patrunjelul sau CATINA ALBA).

100 G PULPA-PARTEA COMESTIBILA A MACESULUI DE MUNTE-CONTINE 11000 MG VITAMINA C.

Se va evita uscarea maceselor intregi la soare, in camere umbrite, .

Macesele culese manual, spalate in multe ape, trebuie uscate rapid si complet in cuptor la temperaturi medii de 90 grade. Se vor pastra evitand contactul cu vase metalice neemailate sau din cupru. Se pot congela spalate si zdrobite.

1. UZ INTERN

1. 1. DECOCTUL: 2 linguri de fructe uscate si sfaramate puse de la inceput in 0,5 l apa si fierte timp de 5-10 minute. se pastreaza la cald in termos timp de 3 ore peste zi/noapte.

Utilizarea decoctului : 2-3 cani de ceai cald/rece, indulcit cu miere/ neindulcit pentru : ulcer gastric, si ulcer duodenal, constipatie, colite, enterocolite cronice, boli de ficat, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, inflamatii ale rinichilor si cailor urinare, litiaza renala, dischinezii si calculoze biliare, colecistite cronice, cardiopatie ischemica si angina pectorala, insuficienta cardiaca cu edem, tulburari de circulatie periferica, arterita, nefrita, rinita, febra tifoida, bronsita acuta, gripa, laringita, hipovitaminoze C, hipermenoree, anemie, convalescenta, alcoolism, tonic cardiac.

1. 2. LITIAZA RENALA: 1 lingurite de pulbere din pulpa de macese uscate si o 1/2 pahar de vin alb , macerate 12 h, amestecat si baut inainte de culcare.

1.3. HIPERMENOREEA: de 3 ori/zi cate 20 picaturi de Tinctura de macese in ultima decada a ciclului.

1.4. HIPOVITAMINOZE: se beau zilnic cate 2 cesti de ceai de macese preparat dintr-o lingura de pulpa de fructe la o cana de apa.

1. 5. VERMIFUG(TENIAZA): amestec 2 parti pulpa de macese uscate si pulverizate si o parte miere de albine- se iau zilnic 2-3 lingurite pe stomacul gol-dimineata.

2. PREPARATE IN GOSPODARIE

– 1 Kg de pulpa de macese fara perisori si samburi si 4 kg de miere. Se pun in borcan de sticla pentru 6 saptamani. Apoi pulpele macerate se scot intr-un borcan mai mic si peste ele se toarna miere din care au stat.

– Bautura racoritoare: 100 g maces spalate, zdrobite, la 1 l apa rece, se macereaza 12 h, se adauga 100 g de zahar, se strecaoara /se pastreaza la rece/3 cani pe zi.

-Cidrul: se pun la fermentat, in 10 litri de apa, 500-600 g pulpe de macese, 2,8 kg de zahar, doua lamaii rase si 30 -40 g drojdie. Amestecul se tine la temoperatura camerei, 4-6 saptamani, intr-un borcan, neetans acoperit cu celofan. in primele 2 saptamani se amesteca la fiecare 2 zile. La incheierea fermentarii se trage la sticle cu furtunul . Se beau zilnic 2 pahare numai de catre adulti.

PRELUARE: prof. VALERIAN SCHIPOR

Blog la WordPress.com.